Am ajuns... ia să vedem.

Am ajuns să ne luptăm

Fiecare pentru sine

Este bine – însă nu

Exclusiv, doar pentru sine

Am ajuns să refuzăm

Ajutorul sau oferta

Pe motiv că renunțăm

Ne mascăm în superoameni

Am ajuns să nu dorim

A mai face față urii

Dragostea ne e tărîm

De plăceri strict iluzorii

Am ajuns să nu vorbim

Unu cu-altu – virtual

Ne sunăm, vorbim, ne scriem

Fizic nu ne mai privim

Tot mai multă vînzoleală

Gălăgie și dispreț

Ne batjocorim în treacăt

Și ne insultăm din mers

Nu-s puține rugi – credința

Însă ne e de fațadă

Suntem triști și dăm dovadă

De absența a ce-i bun

Ne urcăm în coborîșuri

Lunecăm printre urcușuri

Ne împotmolim în praful

Anilor ce par mai buni

Amintiri, cuvinte, oameni

Viață, luptă, disperare

Timp de milă, de-ndurare

Timp de rugă și-ascultare

Viața pare mult prea mică

Obiceiul sfînt ni-l strică

Răsturnări de adevăruri

Prin hotel ca prin bordeluri

Sunt flămînd de-a-mi face faimă

Sunt sărac în vorbe bune

Iar stomacul cînd se strînge

Și privirea-mi se încruntă

Și tot mă rog lui Dumnezeu

Să mă ierte-apoi din nou

O greșesc mai îndrăzneț

Iar căzut sunt în dizgrație

Nu-mi întoarce Fața Ta

De la mine, Te implor

Azi te rog să-Ți fie milă

Iartă-mă, Doamne, Te rog

Ale mele mari păcate

Mă despart din nou de Tine

O, mă rog, Ție, Părinte

Fie-Ți milă azi de mine !!!

Curățește a mea minte

Și inimă de ce-i rău

Voi vorbi la cei din jur

Că Tu faci și azi minuni

Îți mulțumesc că ești cu mine

Că îmi dai puteri s-aleg

Dintre toate, toți – pe Tine

Tu-mi Sfînta mea Iubire

Mă simt împlinit să știu

c-a Ta Dragoste Perfectă

mă va ține lîngă Tine

și etern voi fi cu Tine

Mulțumesc frumos, Părinte

Azi Te laud – și în veci

Mă voi închina doar Ție

Căci Tu meriți cei mai bun !!!

15.01.2019   03:45