Hristos a înviat ( official video )

Să scriu, să produc, să compun

Abia mă impun

Să-mi aștern iar gîndul

În vorbă, cuvînt

Și-mi iau un avînt

De mare plăcere

Cum viața-mi cere

Să nu-mi fac avere

Și ce am să dau

În jur să aduc doar lumină

Și-afirm – că nu-i nimeni de vină

De ce m-am născut

Să devin – așa cum sunt

Stau, mă ascult

Atent – nu insult

Nu vorbesc ici prea mult

Mă oblig să pășesc

Pe al tot strămoșesc

Cu frică-n cuvînt

Cu menire și-avînt

Cu atenție-n cuvînt

Să respect tot ce-i sfînt

În direcția mea

Să reflecte Lumina

Ce mi-i fruntea senină

Eu grăbesc să termin

Înc-un vers, înc-un cînt

Ce mi-ar da un avînt

Adieri de Cuvînt

În vorbe, faptă și gînd

Eu scriu visul

Produc ideea

Compun iar versul

Și-aranjez melodia

Să ardă făclia

Dreptății – ce-n mine

Aprinde iubire –

O amintire

De întîlnire

Cum tremur din fire

În preajma Vieții

Eterne, curate

O, Domn, Maiestate

Sunt vorbe și fapte

Promisiuni și chiar sfaturi

De ani, de milenii

Ce mă țin aproape

De sursă – în noapte

În ziuă – cu șoapte

Și vorbe – cu blînde

Cuvinte – mă-ndemni

Tot răul să cern

Tu-mi faci numai bine

În Tine renasc

Din nou amintiri

Și sfinte trăiri

Suprema jertfă

De dragul meu

Te-a adus Dumnezeu

În locul meu

Să mori – să te chinui

Păcatul meu

Mult Te-a costat

Cu greu l-am lăsat

Și-am înțeles

Că tot are-un preț

Nemăsurat

Prea mare, etern

Pe lîngă infern

Mă trecu-i – să îmi văd

Sfîrșitul trecut

Și-un nou început

Pe cruce – apăru

Cînd Fiul muri

Iar Tatăl se-ntoarse

Aruncîndu-Și mînia

Ce-o provocă omenirea

În zece și șapte

Și două, și nouă

Nenumărate

Păcate-adunate

Au fost iertate

Celui blînd și umil

Ce-a fost la Golgota

Să-și vadă Eroul

Pe Isus – Domnul Gloriei

Al Vieții Cuvînt

Reapărînd

Pe partea Vieții – Slăvitul

În locul nostru –

Multe pătimit-A

Eu scriu și compun

Ce am văzut în drum

De viață – trăit-am

În negura vremii

În greul problemei

Sunt vise cu lapte

Și miere – promisă

Ni-i țara de veci

Unde nu mai treci

Dacă-n viață n-ai fost

Una cu Cristos

Rămîi păcătos

În iad și chinuri – etern

În mine-I Eternul

Nu zeu, semizeu

E chiar Dumnezeu

Sursa a toate

Din El mă inspir –

Cînd transpir, mă expir

Mai compun, descompun

Și deodată m-adun

Odihnit, în relax

Fără un număr la fax

Totuși am un prefix

La un număr de fix

Ce-i mobil – stă pe masă

În buzunar sau în plasă

Pe aripi de viață

Gînduri azurii

Ce-s sute de mii

Te chem – Să revii

Să mă umpli de Tine

Căci dorul m-aprinde

Să fug la cele sfinte

În viață mă zbat

Condus de Tine – răzbat

Cu anevoie – răzbat

La Lumină – desfac

Pîn-la nimic amintirea

La origini – orbirea

Ce umbri iar Iubirea

În Etern se făcu omenirea

Într-o lume închisă și rece

În care durerea nu trece

Un obicei mă apucă

Să-mi plîng de milă –

Cu silă

Să trec în avan paravanul

Și mai să ignor chiar și malul

Ce mă ține în viață și teafăr

De pustiu mi-e legat geamantanul

Ce e plin cu venin de păcat, rău și ură

În mine loc chiar avură

Și bine, și rău, și lumină, -ntunerec -

Cu spada Luminii eu spintec

Și sfîrtec cu-nverșunare

Direct – cu nerușinare

Pîn-ce la origini eu spintec

Păcatul și gîndul de el

Eu vreau afară din mine

Tot ce nu vine din Tine

Și să fiu sfînt – omenirii

În tot - să reflect că ești Tu

Și nu eu

Un gînd tot apasă

Ce nu mă lasă

Să calc tot alături

De a mea fericire

El tot cu iubire

Tot răul din mine

Îl scoate, l-aruncă

În marea uitării

Iertat-a păcatul

Spălat a mea inimă

Cu sînge Sfînt –

Al Său Fiu

l-a donat din Iubire

Sunt sfînt, fiindcă El

Mă ajută să fiu

Să devin ca și Dumnezeu

Căci Tatăl din cer

Mă iubește

Și mi-aștern acest gînd

Mulțumind Providenței

Că-mi dă șanse reale

Să fiu așa cum vrea El

Și nu știu ce-i cu mîine

Dar sunt liniștit

Indiferent ce se-ntîmplă

Cu mine și-n mine

E Dumnezeu

Amin

Aleluia .

30.08.2018   12:06, Cojușna, Moldova

E toamnă

E toamnă –

Și frunzele cad

Nevestejite

Verzi și uscate

E fără un sfert

E chiar fără zece

E fără cinci

Aproape e toamnă

Vara trecu

Semn ne făcu

Din timpul ei

Cu soare și flori

Căldură, fiori

Pe subsuori

Aer, curente

Temperamente

Tinere talente

Impedimente

Ne calcă în cale

Ce mare jale

La umbră răcoare

Afară mult soare

Pleacă la mare

Un ten nebronzat

Pe celălat

Capăt de lume

Încearcă un nume

Să fie făcut

De cunoscut

Lumii ce-o știe

De păpădie

Vîntul tot umple

Să se întîmple

Miraculos

Pe sus sau pe jos

Gîndul să zboare

Pe față, pe dos

Vorbe apar

Gînduri dispar

Și rămîn amintiri

Din ziua de ieri

Tot ce a fost

A mai rămas

Trăiri, sentimente

Literalmente

Și actualmente

Primesc semnalmente

Că totul cu El e ok

Mă-ntreabă privirea

Of – ce-i iubirea

E fals sau dreptate

Cînd vezi forme – esența

Mărește influența

Și-aprinde dorințe

Verzi, neînfrînate

E asta, măi frate ?

Dorințe curate

Să-ți macine fire

Să știi ce-i iubirea

În strămoși ne ascundem

Și nu vrem să ne prindem

În jocuri ce-ncîntă

Al nost suflet dornic – frămîntă

Un gînd silueta

Păcatul tot doare

Inima-i tare

Dorința dispare

Apare culoare

Căci vine iar gîndul

C-odată Stăpînul

Va distruge tot chinul

Și va rămîne Iubirea

Mă copleșesc amintiri

De zile frumoase, cu soare

În zare dispare

Ce-i rău –

vine El

Îmi pare că nu sunt

Destul de obraznic

Să-mi doresc fericirea

Ce cu plăcere –

mi-o dă Dumnezeu...

E toamnă, e cald

Răcoare, mai plouă

Și frunze tot cad

În neștire – iar noi

Ne tot ducem acolo

Unde ne-am ales

Toți, fi’nd liberi – destinul

Să fie în viață

Lumină și bine !!!

30.08.2018   12:20, Cojușna, Moldova

Vara aceasta-a fost frumoasă

Sunt sgura ce-nvie

Și-o păpădie -

E floarea ce zboară

Ca sufletul meu

Am mult de-alergat

Din coate de dat

Am multe de spus

Am multe de scris

De obiectat

De calculat

De măsurat

De răspuns și-ntrebat

În teoreme

În mii de probleme

Se naște-o-ntrebare

Cum să fie, oare ?

Că viața e scurtă

Și te ascultă

Doar gîndul – rămîne

Loc de mai bine

Un suflu senin –

Dureri să-mi aline

În voie – din plin

Mi-e inima-n piept

Mi-e viața, destinul

Și dragostea, timpul

Tot umbre eterne

Fugind și alene

Cum mi-e obiceiul

Credința, temeiul

În viață – răsfață

Ive- adevărul

Mă munc-

Mă oblig

Să am un cîrlig

Al speranței în mine

Ca să nu fiu de rușine

Cu timpul mă trec

Mă ridic, mă aplec

Și-mi tremură dorul

Ne-mplinit nu adorm

Tot uscă din mine

Poveri, ani și zile

Mă duc – cu iubire

În Etern, fericire

Cu dragoste sfîntă

El tot mă alintă

Și-mi duce povara

Ce-i rece ca seara

În fiece zi

De dimineață

Cu-a Sa Prezență

Îmi umple iar viața

Mă tot dau pe spate

În șase și-n șapte

Mi-alungă amarul

Și-mi dă să gust paharul

Iubirii și jertfei

Odihnei și trudei –

Tristețe și zîmbet

Odihnă și umblet

Cu greu mai răsuflu

Însă tot mai suflu

Căci dorul mă poartă

Spre Cer – a mea casă

M-așteaptă gătită

Căci Domnul promise

Că va trimite

l-ai Săi Duhul Sfînt

Cît sunt pe pămînt

Să îi învețe

Îndrume, povețe

Să-I spună ce-i doare

Și-n a lor apărare

O vorbă - să aibă ce spune

Viața e-un cîntec

Viața e-un zîmbet

Viața-i avere

Viața-i putere

Viața-i senină

De zîmbet e plină

De-i chin și durere

Le trecem cu El !!!

Șiroaie de lacrimi

Ce curg pe obraz

Nu-i haz de necaz

Sunt teafăr – stau treaz

Mă rog să apună

Mînia - iar soarele

Să treacă doar după

Ce-i liniște-n suflet

Nu sunt de origini

Sorginte meschine

Pulsează în mine

Un suflu mai mare ca cerul

Dezleg tot misterul

Căci m-așteaptă cerul

Nu-nvălui în taine

Ce Dumnezeu făcu-n mine

Mă cheamă în zori

De dincolo de nori

O voce Divină –

‘mi vorbește Stăpînul

E taină ce-mi spune

Că-i din altă lume

Mă pune-n gîndire

Să spun ce El știe

Mă cheamă Stăpînul

Să-mi dea tot alinul

Ce-nlocuie- greul

Amar ca pelinu’

El viață-mi oferă

Eternă – cu Sine

În cer, plin de har –

Ca să fiu – departe

Departe de rău

În treacăt – din zori

Mă ia cu fiori

Un gînd ce răzbate

Ca printr-o cetate

Dar nu sunt pierdut

Căci am fost găsit

Salvat de pieire

De Dumnezeu Ce-I Iubire !!! .

Măreață Iubire

Sublimă jertfire

Mă mustră, mă-nvață

El – Cel ce-mi dă viață

Amin

30.08.2018   23:24, Cojușna, Moldova